LEGEA EDUCATIEI - INTR-UN NOU IMPAS

Legea educaţiei a fost disputată luni între putere, care a cerut retrimiterea raportului la Comisie, şi opoziţia care a dorit dezbaterea ei, însă în final preşedintele Senatului Mircea Geoană a constatat epuizarea programului de lucru şi a închis şedinţa în care nici ordinea de zi nu a fost votată.

Senatorii au discutat aprins subiectul Legii educaţiei, însă după aproximativ o oră de argumente schimbate între putere şi opoziţie, şedinţa s-a încheiat din cauza epuizării timpului alocat plenului. Lucrările nu au trecut însă nici măcar de adoptarea ordinii de zi a plenului de luni, deoarece primul punct al dezbaterii acesteia ar fi fost tocmai Legea educaţiei. La începutul şedinţei, liderul UDMR Verestoy Attila a propus retrimiterea la Comisia de învăţământ a raportului pe Legea educaţiei, considerând că acesta nu a fost votat în mod legal şi regulamentar, întrucât preşedintele Comisiei, Mihail Hărdău (PDL), nu a convocat şedinţele, nu le-a condus şi nici nu a semnat raportul. "Nu e bine să avem astfel de precedente. Vă rog să supuneţi la vot în plen retrimiterea în comisie pentru justă şi temeinică analiză", a cerut senatorul UDMR. Preşedintele Senatului i-a atras atenţia că nu poate solicita retrimiterea la Comisiei a unui raport de o ordine de zi a plenului care încă nu este votată, dar intervenţia lui Verestoy a stârnit reacţiile colegilor care au intervenit cu diverse argumente pe marginea Legii educaţiei.

Vicepreşedintele Comisiei de învăţământ, Ecaterina Andronescu, a adus în discuţie Pactul pentru educaţie semnat de toate formaţiunile politice şi a invocat nevoia de consens pentru adoptarea unei Legi în domeniu. "Parlamentul este instituţia chemată să legifereze în numele poporului", a susţinut ea, informându-şi colegii că a condus şedinţele Comisiei, în locul lui Hărdău, în conformitate cu prevederile regulamentare şi în cvorum. Cea mai dură intervenţie a avut-o însă chiar Mihail Hărdău care s-a arătat dezamăgit de felul în care au lucrat colegii săi de Comisie. El a criticat politizarea Legii educaţiei şi i-a tras la răspundere pe reprezentanţii opoziţiei din Comisie cum au lucrat atât de repede peste 200 de articole, în doar câteva zile, când timp de săptămâni întregi s-a avansat atât de greu, sugerând că tocmai din cauza lor s-a prelungit atât de mult dezbaterea. Preşedintele UDMR Marko Bela a susţinut, pe un ton ridicat, că principala problemă pe care o are în privinţa raportului supus atenţiei plenului este nerespectarea regulamentului. "A aplica cu stricteţe procedurile este în interesul procedurilor parlamentare şi a unei minorităţi", a susţinut Marko. El a adăugat că, pe fond, UDMR nu este de acord nici cu noul conţinut adoptat în Comisie.

După mai bine de o oră de dezbateri, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a conchis că "programul de lucru a fost epuizat" şi, constatând ulterior şi lipsa de cvorum, a declarat închisă şedinţa, urmând ca Legea educaţiei să fie reluată într-o altă dezbatere.

Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist. Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice. O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.

De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.

"Există criterii foarte clare prin care se acordă personalitatea juridică a unei şcoli. Această lege prevede o concentrare a resurselor, o reţea şcolară făcută foarte minuţios şi este vorba de o optimizare a reusurselor în tot ceea ce înseamnă reţeaua şcolară, dar mai există o prevedere cel puţin la fel de importantă în ceea ce priveşte universităţile. Un predecesor al meu, şi mă refer la domnul ministru Marga, spunea un lucru, pe care l-am spus de nenumărate ori public şi cu care sunt de acord: avem prea puţini studenţi şi prea multe universităţi", a precizat joi dimineaţă, după şedinţa de Guvern, ministrul Educaţiei Daniel Funeriu.

Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de protofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte, mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi anivor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stragiu de practică prin teste naţionale, dar şi faptul că profesorii . De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, şi-a exprimat speranţa că "securea războiului politic nu va face ravagii pe tărâmul educaţional", apreciind declaraţiile liderilor opoziţiei cu privire la amânarea asumării răspunderii Guvernului până după decizia CCR ca fiind "o gesticulaţie politică".

"Speranţa mea este că toţi liderii politici ai României vor înţelege că atunci când este vorba de educaţie este momentul să ne unim şi să contribuim cu toţii să punem în aplicare această lege. Sper că securea războiului politic nu va face ravagii pe tărâmul educaţional şi vom găsi acea cale spre consens, care din păcate ne-a lipsit de prea multă vreme. Îi invit pe toţi oamenii politici să pună umărul împreună cu noi la reclădirea învăţământului românesc", a declarat ministrul Funeriu.

Pana una alta oamenii astia se cearta, iar bietii  scolari aflati in ani terminali nu mai au idee dupa cate manuale sa invete, cate subiecte sa abordeze si cum sa se pregateasca pentru examenele finale din vara. Si mai grav este ca dupa aceste examene , ne miram de numarul mare de elevi respinsi, fara sa ne gandim la modul in care se face carte astazi. Elevii nu stiu de unde sa invete, iar profesorii sunt mult prea dezamagiti de salariile mizere si de un guvern care nu poate sa adopte o lege care sa reglementeze educatia scolarului!

(Pop Adina Ioana)